[P`T] Calificative pentru filme

Sunt necesare anumite precizari legate de modul de notare a filmelor prezentate

• nota finala maxima este de 5 stele
• nota finala se realizeaza prin media aritmetica a elementelor :

1. originalitate in ansamblu [O]
   
2. actiune [A]
   
3. grafica/calitatea imaginii [G]
   
4. "momente care iti taie respiratia" [M]

exemplu:

"Clash of the Titans (2010)"
nota finala = [O + A + G + M]/4 = [1 + 4 + 4.5 + 0.5]/4 = 2.5

"Clash of the Titans (1981)"
nota finala = [O + A + G + M]/4 = [2.5 + 4 + 3.5 + 2]/4 = 3

1. originalitatea in ansamblu - se refera atat la anumite clipe ale filmului care il fac a fi unicat cat si senzatia in ansamblu data celui care l`a urmarit
2. actiune - se refera la domeniu in care poate fi inregistrat filmul in discutie [actiune,drama,comedie]
3. grafica/calitatea imaginii - aceasta se noteaza avandu`se in vedere tehnologia folosita si avuta la indemana la momentul productiei peliculei respective
4. "momente care iti taie respiratia" - acest domeniu priveste atat clipe prin care filmul respectiv ramane in istoria cinematografiei [ex: "Luke I am your father"] cat si clipa care decide destinul unui personaj principal din film

[J`P] [eddy60] 1 din 365

O conceptie foarte larg mediatizata e cea a imunitatii si a limitelor sale, existand diverse opinii legate de ce ar fi ea si care ar fi limitele acesteia.

Foarte multi din cei care ajung a lua un loc in reprezentarea puterii legislative pornesc de la ideea ca , de vreme ce au aceasta calitate, multe actiuni ale lor vor fi acoperite sub imperiul imunitatii de care acestia s`ar bucura.

Din perspectiva sa juridica, unii inteleg ca sfera de protectie al acestei insusiri nu este limitata doar la cel care poseda functia, multi derogand de la ea - ne amintim cu totii de situatii anterioare cand unele persoane, crezand probabil ca a fi parlamentar inseamna a fi nobil, si`au luat la serviciu rudele acestora pt a vota alaturi de ei.

Anumite persoane au indicat faptul ca datorita stresului la care sunt supusi prin functia lor ajung a lua astfel de decizii nepotrivite varstei si statutului lor, ei nu dorind a testa limitele imunitatii.

Alte caractere care alcatuiesc corpul reprezentarii poporului, sub acest permanent stres al serviciului au gasit remedii, aratand mereu cum somnul este cel mai bun mijloc de imbinare a muncii cu placutul.

Sub aspectul unor sanctiuni, vedem multi dintre noi cum o persoana dorind a`si arata 'supusenia' , declara ca renunta la imunitatea sa, desi aceasta ii este ridicata de drept, nu din bunavointa sa cat pentru "semnele" sale de "buna purtare".

O enigma pentru multi ramane cum aceasta "iresponsabilitate juridica" (s.d.) ajunge pentru unii o buna scuza legala pentru ceea ce multi dintre noi am ajunge a fi condamnati la "racoare".

CONCLUZIA FINALA: ce s`ar intampla daca toti am beneficia pt o zi din an de imunitate?

[D`F] [eddy60] Unde suntem...

Examinand lucrarile unor persoane din masa celor care au o activitate si in lumea virtuala, observam cat de usor si greu poate fi exprimarea unor idei aparent simple dar si complicate.

Rezonanta multor frustrari par a duce persoana la crearea acestor alternante a unor idei, sentimente care par a fi total opuse de ceea ce are nevoie o persoana sa auda dar cu o profunzime a ceea ce simte in realitate.

Astfel se ridica intrebari referitoare la caracterul nostru de multe ori opozabil actiunilor noastre.

Justificarea acestora [al actiunilor opozabile] se poate defeni ca fiind de multe ori dictata nu de ceea ce am dori noi ci de ceea ce am pretinde ca dorim, lucruri care apar a fi prezente in lista dorintelor altora.

Fie ca ne dam seama sau nu, chiar acel caracter 'sters' pe care unii il folosesc pt a se integra intr`un mediu este defapt cel care ajunge a indemna persoana spre a deveni unealta efectiva a altuia.

Ajungem a ne intreba unde si cine suntem? si ne dam seama de


CONCLUZIA FINALA: Oamenii fara personalitate au de multe ori mai multa personalitate decat cei 'stersi'

[M`M] [eddy60] Clash of the Titans 2010 vs 1981 [Film Review]

Fanii mitologiei in aceste zile cred ca pot profita de reducerea biletelor de la cinematografe pt pelicula "Clash of the Titans"(2010), un `remake` al ecranizarii cu acelasi nume din 1981.

Povestea abordata transpune aventurile semizeului Perseu din momentul nasterii sale pana la finalul fericit tipic istorisirilor in care subiectul principal e dat de ciocnirea dintre bine si rau.

Impartirea publicului difera in functie de sexe daca am analiza structura celor 2 transpuneri.

Versiunea `81 merge mai mult pe latura sentimentala, trairile cat si puritatea personajelor, fiind o ilustrare perfecta a timpului in care a fost lansat filmul in timp ce pelicula din acest an prefera a aborda tematica sub un sir parca fara sfarsit de actiune cu intrigi puternic dezvoltate inca de la inceput.

Punctul forte al noii versiuni e fara indoia dat de efectele speciale si grafica folosita, tehnologia spunandu-si cuvantul, dar clipele de interactiune cu un caracter nebrutal lipsesc cu desavarsire sau sunt foarte prost realizate.

Dezamagitor este probabil [SPOILER ALERT] finalul versiunii 2010, cand eroul cu ajutorul divinitatii il infrange pe Hades, totul petrecandu'se in 2-3 secunde punandu'te a te intreba... "dintre Hades si Perseu, care e zeu si care semizeu de Hades moare fara o lupta ceva?!?".

Ca veridicitate scorul dintre cele 2 versiuni este destul de egal tinandu`se cont ca nici una dintre versiuni nu respecta firul povestii.



CONCLUZIA FINALA: nota finala:

2.5 din 5 stele pentru versiunea 2010
3 din 5 stele pentru versiunea 1981

[D`F] [eddy60] Aerul unor zile

Foarte multe dati mergem pe strada uitandu`ne la lume si intrebandu`ne ce gandesc si mai ales ce simt.

Unele expresii faciale ale acestora, fie ca rad sau plang ne fac sa ne dam seama cat de umani sunt acesti oameni si cat de apropriati sunt de noi ca fel de a fi in trairea unor emotii.

Nu este om fara a avea un gram de simt, chiar si o simpla bataie a vantului peste obraz lasand pentru unii un aer de schimbare, un aer a unor zile noi, sau pentru altii o usoara stare de depresie sufleteasca.

Sigur, multi vad aceasta stare de discomfort drept ceva trecator care va fi lasat in lumina uitarii odata cu o usoara alternanta a mediului, insa multi nu realizeaza gravitatea unor secunde ce pot avea loc in interiorul sufletului lor in acele clipe.

Simpla privire a cerului ne duce catre un nou taram, de fericire sau mahnire, doar prin zambetu care acesta ni`l lasa pe fata.

Unii pot aprecia ca omul poate fi total paralel cu astfel de evenimente atat timp cat el isi cunoaste sinele si e sigur de constaneitatea acelor trasaturi interioare.

Aparent, daca am lua ca baza astfel de opinii, putem considera ca cel mai increzator om, in toate zilele, fie bune sau rele, nu va fi altcineva decat cel care l`am vazut mereu.

Desi am crede ca vedem o latura a sa interioara prin voalul expresiilor sale - prin modul sau de a vorbi, de a gesticula, fata sa, s.a.m.d.- apar unele momente, -cateodata accidentale, cateodata ca rezultatul unor intentii ale altor persoane-, prin care apucam a arunca cum s`ar spune o mica privire in sufletul acestor persoane.

Mare este socul nostru cand vedem ca aceste stari externe isi au baza nu in aroganta ci in dorinta de a ajuta, sau alt motiv diferit total de caracteristicile care le atribuim sub forma unor reprosuri.

Desi poate ca astfel de clipe ajung a ne face sa ne indoim de fortele noastre prin simplul fapt ca toate acele constante care le`am strans de`a lungul timpului se dovedesc a fi usor relative, totusi ramanem sa ne dam seama ca nu totul functioneaza asa cum pare, nu totul se poate reduce la doar 1+1 = 2 sau la alte modele de rezolvare pur logice.

Adesea astfel de probleme carora le`am acordat un timp relativ redus la inceput, ajung a ne macina sufletul pe lungi perioade.

Ramand usor nedumeriti, totusi fiecare are in minte


CONCLUZIA FINALA: Omul nu se citeste mereu ca pe o carte

[OFL] [eddy60] Zile linistite

Odata cu varsta cred ca fiecare observa o oarecare schimbare a perspectivei sale cand vine vorba de conceptia timp liber si cum il administram.

Unele zile de sarbatoare ajung pentru multi a fi vazute drept zile de odihna - si nu e rau- in timp ce pt altii- prea multi- o vad ca o ocazie de testare a unor limite umane in domeniul 'adaparii',un lucru specific bovinelor.

Altii isi aduc aminte ca - de ex de Paste- e bine sa iei lumina, ca `asa zicea bunica`, in timp ce unii gasesc in astfel de zile un bun prilej de dezbatere a existentei divinitatii si in special a unor lucruri explicate ulterior in mod rational drept "sindromul lazar".

Daca ne gandim bine, putem introduce si o alta categorie,unde regasim multi oameni ce au o oarecare activitate publicistica, unde ii vedem cum dezbat vehement de ce considera ei ca religia e o prostie s.a.m.d. iar cu cateva ore inainte te intalneai cu ei cand sa iei lumina.
[dar de, un scandal prinde mai bine mereu decat un lucru bun]

Astfel de lucruri nu raman neobservate,multi din cei cu un grad de credinta incep a dezbate cat de 'pagan' e cel care isi neaga `radacinile divine`.

Si uite cum usor usor, din o zi in care, pe langa semnificatia sa religioasa dar cu un scop asemanator celui practic--acela de pace si armonie intre oameni pt o perioada de timp-- se ajunge la ce ne place `noua` cel mai mult - samburele discordiei.

Cei ce au timp de a indoi anumite lucruri precum "crede si nu cerceta" cat si cei care au unele convingeri puternic inradacinate, trebuie sa ia o pauza de la astfel de ocupatii si sa profite de ziua care trece pe langa ei.

Multi uita ca ''ce e prea mult strica''. In general o persoana bombardata cu astfel de stiri devine rece la ele.Cine crede,crede pt el, cine nu, tot la fel de bine. Este o problema care foarte multi nu inteleg ca nu tine de spiritul gregar cat de acel eu interior al fiecarui individ.

In general persoana careia incerci a`i impune ceva ajunge a detesta acel ceva nu pentru ca ar fi rau doar ca a ''gustat'' prea mult din el. [nu poti manca din aceeasi mancare zi de zi]

Sa incercam cu totii sa nu ne mai oprim mereu la semnificatia fiecarui lucru ci sa traim acel lucru.Zilele de sarbatoare sunt putine dar incarcate cu liniste si buna`stare,pacat ca multi uitam acest lucru.


CONCLUZIA FINALA: omul traieste pentru el nu pentru altii