[D`F] [eddy60] Aerul unor zile

Foarte multe dati mergem pe strada uitandu`ne la lume si intrebandu`ne ce gandesc si mai ales ce simt.

Unele expresii faciale ale acestora, fie ca rad sau plang ne fac sa ne dam seama cat de umani sunt acesti oameni si cat de apropriati sunt de noi ca fel de a fi in trairea unor emotii.

Nu este om fara a avea un gram de simt, chiar si o simpla bataie a vantului peste obraz lasand pentru unii un aer de schimbare, un aer a unor zile noi, sau pentru altii o usoara stare de depresie sufleteasca.

Sigur, multi vad aceasta stare de discomfort drept ceva trecator care va fi lasat in lumina uitarii odata cu o usoara alternanta a mediului, insa multi nu realizeaza gravitatea unor secunde ce pot avea loc in interiorul sufletului lor in acele clipe.

Simpla privire a cerului ne duce catre un nou taram, de fericire sau mahnire, doar prin zambetu care acesta ni`l lasa pe fata.

Unii pot aprecia ca omul poate fi total paralel cu astfel de evenimente atat timp cat el isi cunoaste sinele si e sigur de constaneitatea acelor trasaturi interioare.

Aparent, daca am lua ca baza astfel de opinii, putem considera ca cel mai increzator om, in toate zilele, fie bune sau rele, nu va fi altcineva decat cel care l`am vazut mereu.

Desi am crede ca vedem o latura a sa interioara prin voalul expresiilor sale - prin modul sau de a vorbi, de a gesticula, fata sa, s.a.m.d.- apar unele momente, -cateodata accidentale, cateodata ca rezultatul unor intentii ale altor persoane-, prin care apucam a arunca cum s`ar spune o mica privire in sufletul acestor persoane.

Mare este socul nostru cand vedem ca aceste stari externe isi au baza nu in aroganta ci in dorinta de a ajuta, sau alt motiv diferit total de caracteristicile care le atribuim sub forma unor reprosuri.

Desi poate ca astfel de clipe ajung a ne face sa ne indoim de fortele noastre prin simplul fapt ca toate acele constante care le`am strans de`a lungul timpului se dovedesc a fi usor relative, totusi ramanem sa ne dam seama ca nu totul functioneaza asa cum pare, nu totul se poate reduce la doar 1+1 = 2 sau la alte modele de rezolvare pur logice.

Adesea astfel de probleme carora le`am acordat un timp relativ redus la inceput, ajung a ne macina sufletul pe lungi perioade.

Ramand usor nedumeriti, totusi fiecare are in minte


CONCLUZIA FINALA: Omul nu se citeste mereu ca pe o carte